Prima pagina


Psihologie clinica


Confidentialitate


Articole, cercetare


Contact

Pagini asociate:

 

 


   


 


Diagnostic si

Evaluare.

 

Testare online.

 

 

Cercetare.

 

Studii experimentale & non-experimentale.

Feedback Informed Treatment.

 

Interventii suportive.

 

Terapii Scurte Colaborative Orientate spre Resurse si Solutii.

 

NLP&NLPt.

 

Tehnici de interventie cognitiv comportamentale.

 

Tehnici de interventie emotiv rationale.

 

Terapia suportiva

 

Terapia suportiva are ca scop ajutorarea oamenilor de a gestiona cu mai multa usurinta situatiile dificile cu care se confrunta. Din categoria situatiilor dificile pot face parte nu numai bolile grave, ci si alte situatii dificile precum: un divort, decesul unei persoane dragi, dificultatile relationale in situatii de criza, de soc post-traumatic, tratamentele medicale invazive si dureroase, necesitatea adoptarii unei noi directii de dezvoltare in sfera profesionala etc. Asigurarea unui suport prin psihoterapia suportiva presupune parcurgerea catorva etape.

O prima etapa ar fi evaluarea clientului, avand ca scop intelegerea, cunoasterea si autocunoasterea. Pe baza evaluarii se stabilesc deciziile, modalitatea de lucru, plafonul de interventie, necesitatea de a implica (sau nu) familia pacientului, precum si frecventa intalnirilor terapeut-client. Poate avea loc fie individual, fie intr-un cadru de grup, relatia terapeutica fiind orientata doar spre nevoile clientului.

Psihoterapeutul va alege calea cea mai potrivita pentru a crea o alianta terapeutica, de a interveni pentru a mentine sau creste stima de sine a clientului (mai ales atunci cand acesta este coplesit), de a micsora impactul simptomelor problematice si de a mari capacitatea de adaptare in confruntarea cu boala.

Din perspectiva celui aflat in suferinta, obiectivul este de a se mentine cel mai bun nivel de functionare in conditiile limitarilor impuse de boala. De exemplu, pentru cel care face chimioterapie, efectele secundare pot fi foarte greu de suportat. Durerile acute, greturile, varsaturile, degradarea fizica il pot aduce in situatia de a renunta la tot. Optand pentru o asemenea terapie, cu ajutorul psihoterapeutului se pot gasi motivatia si forta necesara pentru a continua tratamentul. Planul de interventie trebuie adaptat continuu tipului de personalitate, reactiilor la tratament, dar si raspunsurilor emotionale. In caz contrar, rezultatele pozitive pot intarzia sau nu apar deloc.

Beneficiile pot fi semnificative: iesirea din izolare, diminuarea fragilitatii emotive, dezvoltarea capacitatii de a infrunta o situatie dificila, posibilitatea exprimarii gandurilor si a fricilor (de moarte, de invaliditate, de durere fizica, etc), dar mai ales constientizarea faptului ca cel afectat poate contribui, intr-o foarte mare masura, la propria-i vindecare.
 

Roboterapie.

 

Neuro-feedback.

 

Terapii folosind Realitatea Virtuala.

 

Coaching.

 

Tehnici de concentrare, relaxare si

hipnoza.

 

Dezvoltare personala.

 

Interventii pentru ameliorarea dependentei.

 

Analize statistice.

 

 

 


 

 


 



 

 

 

 

 

Factorii sociali-cognitivi ai personalitatii in sanatate si boala

 

Factorii de personalitate in sanogeneză pot fi evaluati pentru determinarea relevantei personalitatii in contextul vulnerabilitatii si rezistentei la stres si boala. Aceasta ajuta la intelegerea mecanismelor si a proceselor cognitive care influenteaza functionarea individuala in toate aspectele sale: motivational, emotional si comportamental. Functie de rezultate se pot concepe modele de interventii suportive care sa amelioreze performanta si sa ajute la gasirea unor mecanisme de coping adaptative.

Autoeficacitatea: Convingerea unei persoane in capacitatile sale de a-si mobiliza resursele cognitive si motivationale necesare pentru indeplinirea cu succes a sarcinilor date (Bandura, 1982).

Stima de sine: Este o componenta a schemei cognitive referitoare la sine si este definita in multiple moduri. Unii autori vad stima de sine, ca reprezentand o evaluare globala a propriei persoane (Rosenberg, 1965), alti cercetatori sugereaza ca este determinata de combinatia dintre evaluarea propriei valori si abilitatile de a atinge scopurile dorite, insotite de sentimentele rezultate din procesele de evaluare.

Locul controlului: Conceptul de locul controlului este introdus de Julian Rotter in 1966. Autorul argumenteaza ca atitudinile si convingerile privind relatia cauzala dintre comportament si afect se contureaza ca o caracteristica de personalitate globala si relativ stabila. Conceptul isi are originea in teoria invatarii sociale si defineste modul in care o persoana isi explica succesul sau esecul prin cauze de tip intern sau extern, controlabile sau necontrolabile.

Robustetea: Conceptul de robustete (hardiness) a fost introdus de Kobasa (1979) ca fiind o variabila individuala cu semnificatie in rezistenta la stres. Robustetea, a fost definita ca o dispozitie de personalitate, manifesta la nivel cognitiv, emotional si comportamental. Trasatura rezulta din perceptia controlului personal, al valorii si semnificatiei implicarii cat si din perceptia evenimentelor si schimbarilor de viata ca stimulante.

Sensul coerentei: Este ,,o caracteristica esentialmente cognitiva ce exprima modul persoanei de a percepe, judeca si interpreta lumea si pe sine" (Antonovsky, 1979).

Optimismul: Scheier si Carver (1992) definesc dispozitia spre optimism ca tendinta generala, relativ stabila, in a avea o conceptie pozitiva asupra viitorului si experientelor vietii. Conceptul este derivat din teoria autoreglarii comportamentului in functie de anticiparea efectelor. In acest sens, optimismul mai este definit ca structura cognitiv-motivationala caracterizata prin reprezentari mentale si expectante pozitive privind atingerea scopurilor propuse.

 


 

Programari: luni-vineri, prin telefon sau e-mail 

 

 

 

 
Counter for tumblr
Website Stats